Ieri ne-am zambit pentru prima data unul altuia.
Ne
mai vazusem si cu alte ocazii dar intre joaca cu manutele, piciorusele
si cu cordonul ombilical, erau prea multe distractions la mijloc ca sa
mai aiba timp sa ne arunce si noua o privire.
Deja ne cunoastem bine, cum altfel dupa (fix) 31 de saptamani de coabitare?
Stiam
deja ca ii cam place sa se dea in spectacol si ca tot ce asteapta e o
mana de mami sau de tati pe burta ca sa inceapa cu giumbuslucurile.
Stim
ca e mai grasut decat ar trebui deja (bebe mancacios - hmmm, cu cine o
semana ?! :P) si ca planuieste sa scoata mai devreme decat ar trebui
capul in lume (yes, pun intended :))
Stim ca incearca
de cateva zile sa sape un tunel afara din burta mea, lovind strategic cu
mainile si picioarele in fix acelasi loc- mai ales dimineata devreme si
seara foarte tarziu doar, doar o merge! (Fiu de inginer - he has a
plan!)
Ieri insa am aflat ca are buzele lui Alex,
plinute si rotunde si deci, ca o sa aiba cel mai adorabil zambet din
lume! Nu ca m-as fi indoit vreo clipa ca va fi adorabil, but still, good
to know! Iaca acilea dovada:
PS.
joaca cu manutele si cordonul nu e nici pe departe gata, deci ignorati
celelate galme din poza. Care poza e asa de proasta pt. ca am facut-o cu
telefonul la un freeze de filmulet, dar na' acum, hai sa nu fim
carcotasi, zic!