HomeMade Chips

Cand eram mica, aveam o pasiune neostoita: Chipsurile Hali-Lulu. Le mai stiti? Primele chipsuri care au aparut in Ro si, muuuaaama, cat puteau sa fie de bune! Tin minte ca erau o multime de varietati, dar my all-time favourite erau cele cu sare si otet.

(de ce oare nici o marca de chipsuri e pe piata locala nu introduce din nou soiul asta? Mi se pare geniala combinatia si cand ajung prin Londra, primul lucru pe care-l fac e sa ma opresc la M&S din aeroport si sa inhat o punga de chispsuri cu sare & otet ♥)

Asa, back to Hali Lulu. Imi amintesc ca in fiecare seara imi primeam banii de buzunar si ma duceam cu sufletul la gura pana la chioscul de la coltul blocului ca sa-mi fac plinul de chipsuri. Mama, exasperata my Hali Lulu love affair, m-a amenintat ca intr-o zi o sa ma inchida intr-o camera plina cu pungi de chipsuri si o sa ma lase acolo, fara alta mancare, pana o sa mi se faca lehamite de ele. Mi s-a parut cel mai frumos lucru pe care l-am auzit vreodata si cativa ani am tot sperat ca o sa treaca in sfarsit la fapte... :p

Deci, m-am mirat si eu cand mi-am dat seama, asa mare iubitoare de chipsuri cum ma aflu (desi acum limitez mult aportul din motive legate de faptul ca in ultimul timp tind sa nu mai intru in haine), ca pana acum n-am incercat niciodata sa fac chipsuri in casa. Ieri am remediat aceasta lipsa, si, just to make it all more interestaing, m-am jucat nu doar cu cartofi, ci si cu 1 pastarnac, 1 cartof dulce si o sfecla. Toate le-a feliat subtirel de tot robotul, iar eu le-am spalat bine, si apoi le-am zvantat pe prosoape de hartie.

Am incins in ceaun ulei cam de 3-4 cm si am prajit chipsurile cateva minute la foc iute, pana s-au rumenit exact cat trebuie. (Avand in vedere ca iarna nu-i ca vara, iar cartofii nu-s ca sfecla/pastarnacul, am descoprit rapid ca cel mai bine e sa prajesti separat chipsurile de fiecare soi: pastarnacul si cartofii dulci s-au rumenit cel mai repede, cartofii ceva mai incet si sfecla a fost cea mai puturoasa, si, sincer vorbind, de-a dreptul refractara la a se rumeni cum vroiam eu. Next time, no sfecla!). Le-am scos pe farfurii tapetate cu hartie abdorbanta si le-am lasat sa se scurga bine, le-am sarat si, well, le-am infulecat in no time, simtindu-ma din nou copil. Au fost bune!

Etichete: , , ,