Placinta de Creier


Cand eram mica, credeam ca creierul ma face mai desteapta. Nu ma dadeam in laturi de la nimic in my search for brilliant-ness: creier de porc sau vita, prajit sau fiert sau inabusit in unt, creierul gainilor din ciorba (dupa ce bunicul meu, dragul de el, le spargea capul cu un cutit cat toate zilele, ca deh, doar si el vroia sa aiba nepoata desteapta), creierul de pestelui din bors - nu ziceam pas la nici o varianta!


In ultimul timp nu prea am mai mancat creier (pote pentru ca am ajuns sa fiu suficient de desteapta and I don't want to overdo it :p) dar cand am mancat din placinta de creier de la Bistro Jaristea (restaurant pe care il recomand cu multa caldura btw - preturi super-ok, mancare delicioasa si servire ireprosabila), am zis ca neaparat trebuie sa reproduc fenomenul acasa! Ba chiar i-am facut si ochi dulci chelnerului care ne-a servit - poate-poate mi-o spune secretul. Tot ce-am reusit sa scot de la el e "creier si ceapa" - dar mi-a fost de ajuns: cu ceva mici ajustari si adaugiri am bunghit o placinta de creier prima-ntai:


Uite cum se-ntampla minunatia:

Ingrediente:

-Un pachet foi de placinta

-1 creier de vitel (400-500g), 
(spalat si curatat de membrane)

-1 ceapa alba mare

-Cimbru

-Sare & piper proaspat macinat

-75g unt topit


Preparare:



A iesit o bunatate de placinta - mi-a placut chiar mai mult decat cea de la Bistro Jaristea! Creierul se simte doar putin, cat sa-i poti aprecia gustul delicat, aroma de cimbru o face si mai gustoasa, iar textura e geniala! 



Alex nu e deloc fan creier (barbaru'!) dar tot i-a placut! Din pacate pentru mine, care vroiam sa o tin all to myself! Dar n-are nimic, tura 2 e in the making as we speak!

Etichete: , , , , , ,