Maroc Ep. 3 - Despre Shopping

Nu pot sa inchei povestea cu Marocul, inainte sa va povestesc despre minunatiile din bazaruri.


Asa cum nu poti sa pleci din Paris fara sa vezi Mona Lisa sau din Roma inainte sa casti gura la Capela Sixtina, the absolute must-see in Marrakech sunt souk-urile (adica bazarurile pline cu minuni). Nu numai ca reprezinta o experienta autentica, atat de colorata si pitoreasca, dar really - gasesti atatea lucruri frumoase aici ca o sa iti doresti sa ai un camion la dispozitie ca sa poti cara cat mai multe inapoi acasa (or was it just me?)


Perne, cuverturi, esarfe de matase colorata, ceramica pictata manual, narghilele, oglinzi, lustre/candelabre cu sticla colorata, covoare ataaaat de frumoase, bijuterii berbere, lucrate manual, condimente de toate soiurile si cate si mai cate!







Si let me tell you, nu prea apuci sa te tragi de sireturi cu Mona Lisa sau cu David al lui Michelangelo, dar in souk-uri secretul succesului e sa negociezi aprig cu vanzatorii pentru fiecare nimic. In primul rand pentru ca e super-fun si ai ocazia sa interactionezi cu oameni cu care nu ai ajunge sa discuti. In al doilea rand, pentru ca nici un pret nu e afisat si ei va vor cere niste preturi intre mari si exorbitante. Nu degeaba e "targuitul" considerat "sportul oficial" al lumii arabe :)

Unii vanzatori sunt destul de apatici la trecerea turistului nevonivat, dar majoritatea te ataca cu un entuziasm si o energie incredibila! "Intra, uite-te, spune-mi pretul tau, probeaza, incearca, cumpara!" Ceea ce nu ar fi asa de rau, dar cum pe fiecare metru patrat e cate un magazinel, poti ramane falit in 2 timpi si 3 miscari.  (see? like this ;)

Regula oficiala este sa oferi 1/3 din pretul cerut si sa te bucuri daca reusesti sa scoti produsul la 1/2. Asta poate fi valabil uneori, dar conditia e sa stii cam cat valoreaza nimicul respectiv (adica o fata de perna din matase ar trebui sa fie in jur de 5 euro, o cuvertura colorata, tot de matase 15-20 euro, un vas de tajine simplu cam 4-5 euro). Cum faci sa afli? Simplu - in prima zi te plimbi prin souk-uri fara bani, doar intreband ici, colo, unde vezi ceva ce-ti place, cat costa.

(tare-as vrea sa ne fi dat si noua cineva sfatul asta inainte de plecare, pentru ca dupa primele 2 ore in souk-uri eram ca niste gaini bete... si mai sarace, evident)

Regula cu 1/3-1/2 nu e valabila tot timpul. Uneori pretul cerut e de domeniul ridicolului. Un exemplu? La un magazin de bijuterii dintr-un sat berber, intreb cat costa 2 bratari (pitere galbene/albastre pe tinichea argintie, but still pretty). Negustorul se uita la mine si zice "75 de euro". Zambesc, zic "Multumesc" si dau sa plec. El - "bine, bine, give me your best price!". Ii raspund ca eu ii dau 5 euro. Ne certam putin si pana la urma platesc 10 euro pe cele 2 bratari + un colier dragut ;)

Conditia esentiala pentru reusita "targuielii" e sa fii oricand gata sa abandonezi produsul si sa pleci. Fa asta si in 9 cazuri din 10 vei auzi vocea vanzatorului rugandu-te sa te intorci, gata sa capituleze. (sa nu-ti faci probleme cum ca l-ai insela - iti promit, cel inselat esti oricum tot tu. Ei nu vor fi de acord niciodata sa vanda in pierdere ;)


Dupa ce obosesti sa te tot targuiesti, nu uita sa dai o raita si prin piata de alimente - e totat diferita de pietele noastre. Carute pline de menta (pentru atat-de-indragitul ceai de menta, alintat de localnici "berber whiskey"), munti de masline delicioase si atat de ieftine (1 euro/kg), lamai murate, gaini si iepuri isi astepata cuminti sfarsitul in custi, legume de toate soiurile, painici pudrate cu malai, proaspat scoase din cuptor - e un belsug de nedescris in piata!

























In concluzie, orice ai face - nu rata souk-urile! Dupa ce capeti putin exercitiu la arta "targuitului" e o experienta super-interesanta, uneori amuzanta si pe langa minunile din bagaj, o sa pleci de acolo cu o multime de amintiri.