Saptamana trecuta m-am pomenit cu o pulpa de caprioara cadou. N-am mai gatit asa ceva pana acum asa ca am fugit repede la prietenul "Google" sa ne sfatuin. Am hotarat sa o marinez si fac slow-cooked - eram un pic ingrijorata ca - fiind vorba de vanat - nu o sa iasa destul de frageda. Dar nu a fost cazul - dupa 36 de ore de marinare si inca 4 ore de perpelire la foc mic in cuptor a iesit o minunatie frageda si suculenta.
Intai si intai am marinat bestia intr-un amestec de 6 linguri de ulei de masline si 6 linguri de otet de vin + o ceapa rosie mica si 6 catei de usturoi + cate o lingurita de boabe de coriandru, ienibahar, mustar, piper negru, sare si cateva ramurele de cimbru si rozmarin jumulite din ghiveci. Am zdrobit intai condimentele in mojar, apoi am adaugat si ceapa si usturoiul taiate in bucatele mici in mojar si le-am busit bine si pe ele pana am obtinut o pasta la care am adaugat otetul si uleiul. Am uns pulpa cu amestecul asta pe toate partile, am invelit-o in folie de aluminiu si am uitat-o pe balcon, la rece, timp de vreo 36 de ore.
A 2-a zi, am pus-o in tava si am bagat-o, asa invelita cum era, in cuptorul incins, la 180 de grade. S-a copt acolo incet-incet timp de 3 ore. Dupa cele 3 ore, i-am scos folia, am uns-o cu un pic de ulei de masline si am bagat-o la loc in cuptor pentru inca o ora, ca sa se rumeneasca frumos.
Cand a fost gata distractia, am lasat pulpa sa se odihneasca vreo 30 de minute si din sosurile minunate care au ramas in tava am facut un gravy - le-am clocotit vreo 10 minute (pe aragaz) imreuna cu 2 pahare de vin rosu, inca niste sare si piper si 1 lingurita de faina. Au scazut frumos si a iesit un sos genial si aromat - perfect pentru friptura noastra.
Puneti langa ea niste piure (cu patrunjel in cazul nostru) si o salata verde si minunati-va!
Etichete: slow-cooking, vanat
